COMUNICAT DE PRESĂ: ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII ŞI SECETEI

Societatea Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZPH), în calitate de producător de apă potabilă și tratată, marchează astăzi Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi Secetei, adoptată pentru prima dată în 1994 de Convenţia Naţiunilor Unite și intrată în vigoare în 1996. Încă de atunci, statele au fost invitate să dedice o zi mondială mediatizării necesităţii cooperării internaţionale. Cu ocazia Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării şi Secetei Mondiale numeroase evenimente vor fi organizate în toată lumea pentru sensibilizarea ţărilor şi promovarea iniţiativelor. Din nefericire, aproape o treime din suprafaţa arabilă mondială a devenit neproductivă şi a fost abandonată în ultimii 40 de ani, în timp ce aproape trei sferturi din suprafeţele de păşunat prezintă diferite semne de deşertificare. Schimbarea climatică este un factor ce contribuie la acest fapt, dar nu este singurul. Trebuie să ne reconsiderăm, în special, practicile din agricultură şi modul în care administrăm resursele de apă deoarece agricultura şi creşterea animalelor deţin 70 de procente din cantitatea totală de apă consumată şi 80 de procente din defrişări. Cererea crescândă pentru furajele necesare hrănirii animalelor şi pentru biocombustibili va pune şi mai multă presiune pe aceste resurse rare, dacă nu sunt administrate judicios pe termen lung. Potrivit datelor de la Academia Română, în momentul de faţă, aproximativ 350.000 de hectare sunt afectate de deşertificare, iar modelările existente arată că suprafaţa se va tripla în următorii 20 de ani dacă nu se acţionează. Sunt zone din ţară care sunt mai vulnerabile aridizării, şi acestea sunt zonele din extremitatea sudică şi din Dobrogea. Unul dintre principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care menţin calitatea solurilor. De asemenea, pentru a opri răspândirea deşertificării, folosirea terenurilor pentru agricultură şi păşunat trebuie să devină sănătoasă în raport cu mediul, acceptabilă social, raţională şi fezabilă economic. În ceea ce privește seceta, România se număra printre cele mai secetoase şapte ţări europene. Cauzele fenomenului sunt multiple, însă amintim aici deficitul pluviometric, degradarea solului, creşterea temperaturii apei oceanelor și creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. În categoria daunelor ecologice produse de secetă sunt incluse inundaţiile, scăderea potenţialului biologic al solurilor, infertilitatea solurilor şi degradarea terenurilor agricole. Impactul negativ al secetei asupra sistemului ecologic este completat de o serie de consecinţe asupra domeniului economic: scăderea producţiei agricole, afectarea securităţii alimentare, compromiterea recoltelor. Reducerea efectelor secetei înseamnă activităţi legate de prognoza secetei şi care au ca scop atenuarea vulnerabilităţii societăţii şi a sistemelor naturale faţă de secetă, în cadrul luptei împotriva deşertificării. Seceta este considerată una dintre urgenţele ecologice ale momentului fiindcă ridică numeroase probleme ce trebuie rezolvate, fără doar şi poate, prin politici specifice de mediu. De Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi Secetei trebuie să recunoaştem riscurile de securitate ce apar odată cu lăsarea deşertificării să avanseze incontrolabil. Să recunoaştem şi că prin combaterea schimbărilor climatice putem ajuta la inversarea acestui fenomen al deşertificării, la creşterea productivităţii în agricultură, la reducerea sărăciei şi la creşterea securităţii globale. Numai acţionând împreună şi modificând atitudinea în ceea ce priveşte mediul înconjurător putem spera la un viitor mai sigur şi prosper pentru întreaga umanitate.   *** Societatea EXPLOATARE SISTEM ZONAL PRAHOVA SA este principalul producător de apă potabilă pentru 84 % din populația județului Prahova și de apă de uz industrial pentru multiple societăți comerciale. Societatea colaborează cu Administrația Națională „Apele Române”, ca autoritate centrală și acționar unic, precum și cu deținătorii de lucrări construite pe ape sau în legatură cu apa, cu furnizorii, beneficiarii, instituțiile economico-financiare și de control. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la adresa de e-mail comunicari.publice@eszph.ro