Astăzi o vom cunoaște pe Daniela Gologan, doctor inginer și Șef al Laboratorului Calitatea Apei Voila, în cadrul societății Exploatare Sistem Zonal Prahova. Absolventă a Facultății de Tehnologie Chimică, Universitatea Politehnică București, în 2014 a absolvit studiile de doctorat la Universitatea de Construcții București – în domeniul ingineriei civile – cu distincția “summa cum laude”, pentru teza “Influența proceselor de coagulare – floculare asupra biostabilității apei”.
Își face meseria cu devotament, iubește colectivitatea și promovează lucrul în echipă: “Imi place să fac echipă – să unești atâtea energii individuale; ador oamenii care aduc argumente, cu care poți să dezbați un subiect.”
1.Cum ați decis să îmbrățișați această profesie?
Întâlnirea mea cu chimia (prima oră de laborator de chimie din clasa a 7-a) a fost “pasiune la prima vedere” și o mare parte din “vină” o are “profă de chimie” – un dascal minunat care mi-a dezvăluit cât de spectaculoasă, incitantă și MAGICĂ este chimia.
Parafrazându-l pe Brâncuși, care spunea că ”simplitatea este complexitate rezolvată”, eu aș spune despre chimie că este complexitate simplificată, combinată cu mate-fizică aplicată!
Chimia este paradoxală – cu cât cunoști mai mult, cu atât iți dai seama că știi atât de puțin… este o perpetuă aventură.
2.Care credeți că sunt calitățile pe care un tânăr chimist ar trebui să le aibă?
În Egiptul Antic există o regulă: “știința nu se dădea pe mâna oricui” și de aceea, că să ai acces la tainele vieții, trebuie să urci niște trepte “calitative”, care includ un amalgam de aptitudini, cunoștințe, abilitați și profil psihologic.
Calitățile unui chimist? – curiozitate, pasiune, perseverență, respect pentru cunoaștere, integritate.
3.Ce responsabilități presupune funcția de Șef Laborator?
Funcția de Șef laborator într-o stație de tratare apă este diferită de funcția de șef laborator într-un laborator uzual (de exemplu, analize medicale sau analize apă la direcțiile bazinale), pentru că, pe lângă coordonarea activității de efectuare a analizelor, trebuie să supervizezi tehnologia de tratare (care este un lanț de reacții chimice și biochimice) din punct de vedere al cantității de reactivi specifici necesari și a performanței fiecărei trepte de tratare pentru obținerea produsului finit – apa potabilă și pentru uz industrial – și să oferi soluții, astfel încât să poți să te adaptezi continuu la schimbările calitative ale apei brute.
Aceasta presupune două “direcții principale”:
- să manageriezi resursele (umane, materiale) pe care le ai la dispoziție, astfel încât să furnizezi rezultate (analize de laborator) în concordanță cu cerințele. Cerințele sunt reglementate la nivel european și chiar la nivel mondial de către OMS.
Când mă refer la cerințe, includ atât reglementările cu privire la apa potabilă, cât și reglementările privind activitatea de laborator (cerințe privind sălile de lucru de laborator, performanța echipamentelor, reactivii utilizați, condițiile de mediu, competențele personalului). În acest sens, laboratorul este evaluat la fiecare 2 ani de către auditori desemnați, de către Institutul Național de Sănătate Publică, privind fiecare aspect menționat. De asemenea, laboratorul participă la intercomparări internaționale, având un sistem complex de asigurare a calității rezultatelor obținute.
2. să supervizezi activitatea de stabilire a cantităților optime de reactivi de tratare, în funcție de calitatea apei brute care se schimbă continuu (chiar și la zece minute în condiții de precipitații abundente), de furnizare de corecții rapide, în funcție de performanța fluxului tehnologic.
Ținând cont că întregul proces tehnologic este în flux continuu gravitațional, deciziile luate trebuie să fie rapide și juste, de aceea echipa (spiritul de echipă este un factor decisiv) pe care o conduci este necesar să fie competentă și eficientă, organizarea trebuie să fie minuțioasă și clară – când, cum, cine ,unde, cu ce.
4.Cum pot potențialii beneficiari să comande analize de laborator pentru apă și care este procesul de analiză parcurs până la rezultatul final al probelor?
Potențialii beneficiari ne pot contacta la telefon: 0769074796.
În funcție de cerințe, le asigurăm informațiile privind flacoanele și modul de prelevare al probelor de apă, cât și portofoliul nostru de analize.
Dacă aceștia decid, în urma discuției telefonice că doresc serviciile noastre, atunci convenim de comun acord data și ora când vin să ridice flacoanele sterile pentru analiza bacteriologică (dacă optează să le utilizeze pe cele puse la dispoziție de noi), data la care beneficiarul completează o comandă de analize care cuprinde datele de identificare, analizele dorite a se efectua, datele necesare achitării contravalorii facturii pentru serviciile efectuate.
Dacă beneficiarul dorește doar analize fizico-chimice, rezultatul se trasmite în maxim 48 de ore de la primirea probei.
Dacă beneficiarul dorește și analiza bacteriologică, atunci rezultatul vă fi disponibil după ~ 76 de ore de la primirea probei.
5.Care este diferența dintre apă tratată pentru uz industrial și cea pentru uz uman?
Apa tratată pentru uz uman este dezinfectată și trebuie să corespundă din punct de vedere fizico-chimic și bacteriologic, conform legislației în vigoare. Subliniez că apa tratată pentru uz uman – apa potabilă – este controlată atât de noi, conform unor cerințe stricte cuprinse în legislație, cât și de Direcția de Sănătate Publică Prahova.
Apa tratată pentru uz industrial nu este dezinfectată, iar limitele pentru indicatorii calitativi sunt stabiliți prin contract, cu beneficiarul, în funcție de necesitățile lui tehnologice.
6.De ce credeți că majoritatea populației din România nu consumă apă de la robinet, ci preferă să cumpere apă îmbuteliată (plată și minerală)?
Pentru că nu este informată adecvat!
Apa de la robinet este controlată riguros, continuu (ZILNIC), comparativ cu apa îmbuteliată.
Așa cum am subliniat, apa potabilă este controlată atât de producător, cât și de DSP, din punct de vedere chimic și microbiologic, iar apa îmbuteliată are un control doar pe lot, plus că, apa potabilă de la robinet este mult mai ieftină decât apa îmbuteliată. Deci raportul calitate – preț este net favorabil pentru apa de la robinet, dar lipsa de informare a consumatorului îi creează costuri suplimentare.
Consumatorului trebuie să îi fie prezentată calitatea apei potabile disponibile de la robinetul său, astfel încât acesta să poată decide în cunoștință de cauză.
Din punctul meu de vedere, trebuie organizată o campanie de informare a populației, mai ales în școli, privind calitatea apei de la robinet, cum se poate citi o etichetă, un buletin de analiză.
România are surse de apă de bună calitate și este păcat să nu folosim beneficiile resurselor naturale locale. Comparativ, alte țari nu au apă la robinet și pentru băut, cetățenii lor trebuie să cumpere apă îmbuteliată, deoarece nu dispun de surse de apă dulce. Vă dau un exemplu, Israelul, care drămuiește fiecare picătură de apă.
Revenind la ESZ Prahova, apa potabilă furnizată conține săruri de calciu și magneziu (carbonați, bicarbonați, sulfați), ce imprimă caracteristicile de apă de munte, cu gust ușor dulceag. Duritatea este de 9-11 – grade germane – o valoare medie indicată pentru consumul uman datorită conținutului echilibrat de calciu, magneziu, potasiu, sodiu.
Organizația Mondială a Sănătățîi a stabilit o limită minimă (atenție, minim acceptabilă) pentru duritate de 5 grade germane ( ~ minim 35 mg/l Calciu)- sub această limită apar afecțiuni cerebrale, cardiovasculare, renale. De aceea, valoarea de 9-11 grade germane este optimă pentru buna funcționare a creierului, inimii, rinichilor, sistemului osos.
Cantitatea de dezinfectant (clor) introdusă, este continuu controlată, astfel încât aceasta să nu afecteze organismul uman, pe de o parte, iar pe de altă parte, să asigure o apă sanogenă, adică lipsită de bacterii patogene. Toți reactivii de tratare folosiți în procesul tehnologic sunt avizați de autoritățile sanitare din Comunitatea Europeană și controlați continuu prin analize de laborator. Reactivii folosiți în tratarea apei au rolul de a îndeparta încărcătura organică și patogenă, astfel încât aceasta să nu constituie un pericol pentru sănătate.
Grija pentru sănătatea consumatorilor și oferirea unei ape de calitate a fost și este principalul nostru obiectiv.
7.Câtă apă minerală putem consuma zilnic?
Să explicăm puțin noțiunile:
-apa îmbuteliată este: apa îmbuteliată minerală, apa îmbuteliată minerală carbogazoasă cu dioxid de carbon natural sau adăugat și apa îmbuteliată de masă.
Din punct de vedere reglementat, nu există apă plată. Este un termen ad-hoc pentru apa îmbuteliată fară dioxid de carbon și cu conținut de săruri mai redus.
În cazul în care nu avem de încredere o sursă de apă de la robinet (și vorbesc aici de surse locale, individuale – fântâni, izvoare captate), putem consuma minim 2 litri de apă minerală sau apă de masă îmbuteliată. Recomandarea mea, atunci când achiziționați apă îmbuteliată, este să citiți cu atenție eticheta.
Apa minerală cu adaos de dioxid de carbon se consumă ocazional.
8.În calitate de cetățeni iubitori de mediu, cum putem contribui la protejarea surselor naturale de apă?
Prin controlul deversărilor gunoiului menajer și a apelor reziduale în sursele de apă.
Când ieșiți la picnic pe malul râului, aveți grijă și nu aruncați resturile menajere în sursa de apă și nu lăsați în urma dumneavoastră resturile menajere.
Cu responsabilitate, strângeți tot în saci menajeri și duceți-le în locurile special amenajate.
Dacă nu sunteți racordați la o canalizare centralizată, fosa septică trebuie să fie betonată, astfel încât conținutul acesteia să nu se infiltreze în sursele de apă.
Apa este cel mai consumat aliment dar și medicament – este cel mai complex supliment nutritiv din punct de vedere al biodisponibilității.
Conceptul de apă vie și apă moartă nu este doar un basm. Apa, dacă are ce și cât trebuie, este medicament, iar dacă este infestată, este o sursă de îmbolnăvire, care poate provoca epidemii hidrice de tipul malariei, febra tifoidă, holera, hepatita virală.
Protejând natura, vă protejați sănătatea!
